{"id":7426,"date":"2025-12-03T09:19:38","date_gmt":"2025-12-03T09:19:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/?p=7426"},"modified":"2026-05-13T06:10:19","modified_gmt":"2026-05-13T06:10:19","slug":"inteligenta-si-imaginatia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/inteligenta-si-imaginatia\/","title":{"rendered":"Inteligen\u021ba \u0219i imagina\u021bia"},"content":{"rendered":"\n

David Hume \u0219i Immanuel Kant au observat c\u0103 imagina\u021bia se situeaz\u0103 \u00eentre percep\u021biile noastre \u0219i \u00een\u021belegerea noastr\u0103, deci nu avem doar proble\u00adma vitezei cu care comunic\u0103m, ci apare \u0219i acest al treilea element, percep\u021bia.
\u201eNu vedem lumea a\u0219a cum este, vedem lumea \u00een func\u021bie de instrumentele noastre\u201c, scria Kant, \u0219i este momentul s\u0103 ne g\u00e2ndim: cum vede lumea AI-ul dac\u0103 este lipsit cu totul de percep\u021bii? Aten\u021bie, nu lipsit de date despre mediul \u00eenconjur\u0103tor, ci de percep\u021bii, pentru c\u0103 una este s\u0103 ai un tabel cu temperaturile de afar\u0103 din ultimele 24 de ore \u0219i cu totul alta s\u0103-\u021bi fi fost frig sau cald \u00een ultimele 24 de ore\u2026
Sigur c\u0103 percep\u021biile noastre, de\u0219i exist\u0103, sunt limitate, iar instrumentele noastre de \u00een\u021belegere sunt de a\u0219a na\u00adtur\u0103 \u00eenc\u00e2t unele lucruri ne vor fi u\u0219or de perceput \u0219i de \u00een\u021beles, altele vor fi pu\u021bin mai dificile, iar altele vor fi imposibile. Ba chiar mai mult, c\u0103 nici m\u0103car nu le vom vedea, universul din jurul nostru este \u00een bun\u0103 parte ascuns pentru c\u0103 am dezvoltat, am p\u0103strat doar percep\u021biile care ne ofereau un avantaj evolutiv. Vorbind de \u00een\u021belegere par\u021bi\u00adal\u0103 \u00een contextul percep\u021biilor limitate ale oamenilor, despre ce fel de \u00een\u021belegere mai putem vorbi atunci c\u00e2nd percep\u021biile lipsesc cu totul \u00een cazul AI?
Noi vedem lucrurile pe care le \u0219tim deja \u0219i nu vedem lucrurile pe care nu le \u0219tim. Mintea noastr\u0103, imagina\u021bia noastr\u0103, pus\u0103 \u00een fa\u021ba unei imagini, va separa din ansamblul ei partea despre care \u0219tim c\u00e2te ceva \u0219i va completa restul imaginii pun\u00e2nd imagina\u021bia la treab\u0103. \u0218i atunci, ce \u201e\u0219tie\u201c AI-ul? De completat completeaz\u0103 cu toate informa\u021biile cu care l-am \u00eenv\u0103\u021bat, dar ce \u0219tie dac\u0103 nu are percep\u021bii? Oare nu cumva, spre deosebire de noi, completeaz\u0103 \u00eentregul tablou pe baz\u0103 de \u201eimagina\u021bie\u201c? Sau pe baz\u0103 de statistic\u0103, de fapt. \u00cen lipsa percep\u021biilor AI-ul care analizeaz\u0103 imagi\u00adnea unui om care dispare \u00een spatele unui obstacol nu se a\u0219teapt\u0103 \u00een nici un fel ca el s\u0103 apar\u0103 de cealalt\u0103 parte a obstacolului pentru c\u0103 se afl\u0103 o vreme ascuns, dar pro\u00adbabil \u00een mi\u0219care, ci doar pentru c\u0103, statistic, analiz\u00e2nd alte imagini, a observat c\u0103 dup\u0103 ce omul se \u201etopea\u201c \u00een acel obstacol, alt om \u201eap\u0103rea\u201c de cealalt\u0103 parte. Deci se a\u0219teapt\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 apar\u0103 o excrescen\u021b\u0103, nu s\u0103 treac\u0103 un om prin spa\u021biul nu numai ascuns, ci practic inexistent.
D\u0103m sens lumii prin reinterpretarea ei cu ajutorul ima\u00adgina\u021biei. C\u00e2nd imagina\u021bia noastr\u0103 \u0219chioap\u0103t\u0103, perce\u00adpem lumea ca fiind incert\u0103, de aici a ap\u0103rut g\u00e2ndirea magi\u00adc\u0103 la om, iar \u00een cazul lipsei ei totale, la AI vorbim de halucina\u021bie. Albert Einstein observa c\u0103 imagina\u021bia este mai important\u0103 dec\u00e2t cunoa\u0219terea. Cunoa\u0219terea poate fi impor\u00adtant\u0103, dar imagina\u021bia este \u0219i mai important\u0103. Toat\u0103 cu\u00adnoa\u0219terea noastr\u0103 vine din ceva ce am imaginat ante\u00adrior. Doar c\u0103 AI-ul halucineaz\u0103, nu imagineaz\u0103\u2026
\u0218i \u00eenc\u0103 ceva: oare ar fi suficiente percep\u021biile AI-ului \u00eentr-un spa\u021biu virtual, \u00een care, ca \u00eentr-un joc de tip Quake, s\u0103 existe o fizic\u0103 interioar\u0103 acelui spa\u021biu, pentru a c\u0103p\u0103ta experien\u021ba unui mediu \u201ereal\u201c? Da, sunt antrena\u021bi a\u0219a ro\u00adbo\u021bii, dar \u0219i acel spa\u021biu virtual, de\u0219i pare a oferi tot ce este necesar \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, este la r\u00e2ndul lui digital, lipsit de complexitate. \u0218i prezen\u021ba unui generator de numere aleatorii care s\u0103 schimbe elementele din acel spa\u021biu nu \u00eenlocuie\u0219te complexitatea lumii reale. AI-ul va \u00eenv\u0103\u021ba fix acel spa\u021biu, nu mai mult. Se va mi\u0219ca din ce \u00een ce mai bine \u00een universul acelui \u201ejoc\u201c, cum s-a mai f\u0103cut, mai pu\u021bin \u00een afara lui, se va mi\u0219ca \u00eentr-o lume schematic\u0103 asem\u0103n\u0103toare unei cl\u0103diri f\u0103cute din s\u00e2rme, ca o juc\u0103rie, nu \u00eentr-o cl\u0103dire adev\u0103rat\u0103. Iar noi, oamenii, nu ne vom afla \u201efizic\u201c \u00een acel spa\u021biu virtual, \u0219i tocmai de interac\u021biunea cu noi are nevoie\u2026
Dar dac\u0103 nu va \u00eenv\u0103\u021ba spa\u021biul exterior, va \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 se coordoneze mai bine, ceea ce este, totu\u0219i, un mare c\u00e2\u0219tig.<\/p>\n\n\n\n

Psihologii folosesc termenul de fizic\u0103 intuitiv\u0103 atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la modul \u00een care oamenii \u00een\u021beleg obiectele \u0219i modul \u00een care acestea exist\u0103 \u0219i se comport\u0103. Intui\u021bia asupra lumii fizice se dezvolt\u0103 pe parcursul copil\u0103riei \u0219i al adolescen\u021bei, dar are \u0219i o parte \u00eenn\u0103scut\u0103. Cum suntem fiin\u021be sociale, c\u0103p\u0103t\u0103m \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \u0219i capacitatea de a sim\u021bi \u0219i prezice emo\u021biile, sentimentele, sistemul de valori \u0219i scopurile altor oameni. \u00cen acest fel dezvolt\u0103m un model mental al lumii \u00eenconjur\u0103toare, pe care o cuce\u00adrim treptat pentru a supravie\u021bui. Fizica \u0219i biologia, cauza \u0219i efectul, comportamentul uman, toate se adun\u0103 \u00eentr-o reprezentare a lumii, mai bun\u0103 sau mai proast\u0103, de la individ la individ. Din aceast\u0103 ini\u021bial\u0103 reprezentare a lumii vine parte din inteligen\u021ba noastr\u0103, apoi ea este completat\u0103 cu o serie de lucruri abstracte.
Reprezentarea lumii astfel ob\u021binut\u0103 este aceea care ne ajut\u0103 ca, atunci c\u00e2nd citim o poveste (\u0219i nu numai) s\u0103 putem simula \u00een mintea noastr\u0103 realitatea dorit\u0103 de autor. O realiz\u0103m mai mult sau mai pu\u021bin identic cu aceea a autorului, dar asta face parte din acea paradigm\u0103 \u00een care opera este \u00eentreag\u0103 de abia atunci c\u00e2nd este receptat\u0103. Este \u0219i motivul pentru care este o adev\u0103rat\u0103 tragedie faptul c\u0103 azi nu se mai cite\u0219te, cu scuza c\u0103 tr\u0103im alt\u0103 epoc\u0103, avem la dispozi\u021bie alte tehnologii pentru a ne informa \u0219i a ne distra, dar mintea noastr\u0103 nu s-a schimbat peste noapte \u0219i capacitatea de a simula lumi inventate de al\u021bii sau de noi \u00een\u0219ine scade hr\u0103nindu-ne doar cu imagini gata mestecate.
Construirea acestor modele mentale se bazeaz\u0103 pe capacitatea de a abstractiza \u0219i de a face analogii. Abstrac\u00adti\u00adzarea este capacitatea de a recunoa\u0219te cazuri parti\u00adculare ale unor categorii generale. Cum ar fi trecerea patru\u00adped\u2013cal, de exemplu. Cumva, aceast\u0103 capacitate de a abstractiza, de a generaliza, \u0219i de a \u00eentoarce apoi de la ge\u00adneral la particular g\u00e2ndul nostru st\u0103 la baza tuturor conceptelor noastre.
Percepem, categorisim, recu\u00adnoa\u0219tem, generaliz\u0103m, apoi ne reamintim ace\u0219ti pa\u0219i \u00een sens contrar. Cu erori ine\u00ad\u00adrente, cu limit\u0103ri date de mediul \u00een care ne dezvolt\u0103m, dar \u0103\u0219tia sunt pa\u0219ii. Unii avem o mai bun\u0103 capacitate de a abstracti\u00adza, al\u021bii una ceva mai redus\u0103. Analogiile pe care le facem, \u0219i care trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai bune, pentru c\u0103 la un moment dat au oferit un avantaj evolutiv speciei noastre, se bazeaz\u0103 pe capacitatea de a generaliza \u0219i de a sesiza apoi cazurile particulare. B\u0103\u021b sau \u0219arpe, de exemplu.
Concep\u021bia asupra lumii este o generalizare \u0219i o abstracti\u00ad\u00adzare plec\u00e2nd de la experien\u021ba noastr\u0103 sau de la expe\u00adrien\u021be tr\u0103ite de al\u021bii. F\u0103r\u0103 ea, nu ar exista g\u00e2n\u00addurile noastre, iar f\u0103r\u0103 analogii nu am concepe lumea \u00eencon\u00adjur\u0103toare. Pe baza concep\u021biei asupra lumii putem prezice ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00eentr-o anumit\u0103 situa\u021bie \u0219i, dac\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a, ne putem perfec\u021biona aceast\u0103 concep\u021bie asupra lumii. Ei bine, tocmai acest bun-sim\u021b, aceast\u0103 capa\u00ad\u00adcitate de a avea un model al lumii pornind de la abstracti\u00adzare \u0219i analogie lipse\u0219te cu totul inteligen\u021bei arti\u00adficiale, de asta putem spune c\u0103, de fapt, ea nu \u00een\u021belege nimic, doar descoper\u0103 \u0219i opereaz\u0103 dup\u0103 ce a identificat tipare \u00een modul \u00een care sunt ordonate suite de 1 \u0219i 0.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Textul este un fragment din P\u0103catul originar al inteligen\u021bei artificiale<\/a><\/em>, de Vlad T. Popescu, carte ap\u0103rut\u0103 la editura Meditative Arts<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

David Hume \u0219i Immanuel Kant au observat c\u0103 imagina\u021bia se situeaz\u0103 \u00eentre percep\u021biile noastre \u0219i \u00een\u021belegerea noastr\u0103, deci nu avem doar proble\u00adma vitezei cu care comunic\u0103m, ci apare \u0219i acest […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7428,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[],"class_list":["post-7426","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","has_thumb"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7426","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7426"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7426\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7429,"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7426\/revisions\/7429"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7426"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7426"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.meditative.arts.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7426"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}